Întemeierea Cartaginei, unul din cele mai importante oraşe ale vremii sale, datează din anul 814 î. Hr., când au sosit aici colonizatorii fenicieni din oraşul Tyros. Din acea perioadă până la sfârşitul său mai puţin fericit, sub sandalele de fier ale legionarilor romani, şi-a păstrat marca nu numai de centru comercial al întregii regiuni, dar şi de metropolă plină de viaţă.
Regina Elissar
După legendă, coloniştii fenicieni erau conduşi de feerica regină Elissar, care s-a refugiat aici de conducerea dură a fratelui său, ucigaşul soţului ei. A reuşit să construiască din Cartagina doar în câţiva ani un imperiu puternic ce stăpânea peste 300 de oraşe din împrejurimi, motiv pentru care supuşii săi o idolatrizau. Cartagina a fost expusă unei frumuseţi de nedescris şi a fost numită „oraşul strălucitor“. Până la urmă, după ce a fugit din Troia, Aeneas s-a îndrăgostit de regină, însă a fost nevoit să părăsească oraşul pentru a întemeia Roma, finalmente distrugătorea Cartaginei. Elissar, abătută, s-a sinucis după pierderea dragostei sale.
Comerţ, baza bogăţiei din Cartagina
Datorită locaţiei sale strategice, Cartagina a devenit curând centrul comercial al întregii regiuni mediteraneene. Toate vasele ce se îndreptau spre Peninsula Iberică opreau aici, astfel oraşul câştigând bani şi putere.
Însă baza bogăţiei Cartaginei a fost comerţul cu Insulele Britanice şi Peninsula Iberică, cu care făceau schimb de tinichea şi alte metale colorate. Fabricarea bronzului le asigura apoi armament suficient şi încasarea permanentă de bani în trezoreria regală.
O creştere ca în poveşti
În perioada elenă oraşul era atât de mare, încât îşi putea permite să construiască două porturi artificiale (de apărare şi comercial) şi multe construcţii culturale, religioase şi sociale. Toate acestea au fost apoi împrejmuite de 37 de kilometri de zid. În acea perioadă doar Alexandria îi putea concura în mărime şi construcţii.
Căderea din cer
După cum se întâmplă de obicei cu marile puteri, bogăţia în creştere şi influenţa ajung să deranjeze un vecin puternic. Acest vecin şi mare rival al Cartaginei a fost de data aceasta Imperiul Roman. După o serie de războaie cunoscute ca punice în sec. 2 şi 3 Î.Hr., Cartagina a fost complet distrusă.
Lichidarea completă a tot ceea ce noilor cotropitori ar fi putut să le reamintească de faima pierdută a Cartaginii, astăzi îngreunează studiul amănunţit al acestui mare oraş, care pe vremea sa avea o însemnătate de nedescris.